Am găsit un plic cu fotografii vechi. Alături, o povestioară. Le pun alături, aici. Iată: ”Nu știu cum să încep. Sunt cam tristă. Eu am chef să mă joc și nimeni nu vrea să se joace…
postări populare |
Cocoloșul
Am dat zilele trecute de invitația unei expoziții, Cromografii, pe care o făcusem la muzeu, pe când nu construiserăm încă spațiul micii galerii de mai apoi, cu care a pornit fundația. Era în anul 2001. Descoperisem…
GEORGE
Anul acesta, pentru prietenii noștri apropiați, Ziua Timișoarei a căpătat o culoare în plus: George Lecca a primit însemnele de Cetățean de onoare al orașului. Am făcut propunerea, din partea Fundației Triade, în a cărei istorie…
Sunetul Sinagogii
La Lugoj, sus, în Sinagogă. Aproape, tavanul își etalează superba broderie, în rozuri diafane. În fața mea, doar tuburile orgii, lăsând să curgă invers, spre înalt, sunetul puternic de slavă. Franz Metz a adus, mai cu…
Refugiul
Uneori, câte cineva pune, apăsat, întrebarea: ”Ți-e bine?”, știu că pe chipul meu apar semne ce îngrijorează – se simte, poate, că mi-e greu… sau frică… Atunci dau fuga în mansardă. În mansardă mi-e bine. Când…
Bătrânii noștri…
Citesc versul. Poetul se lasă pe sine deoparte, pătrunde mai adânc, până acolo unde se poate despărți de propriul eu, să scoată la lumină povestea tuturor… Frumos să-ți pui povestea așa, la vedere… Pătrund vers de…
Miez de zi
Stau în grădină. Deasupra, un cer incredibil de limpede. Niciun nor. Rândunele zboară sus, sus… semn că vremea va mai rămâne așa liniștită. Au trecut aproape două săptămâni de când sunt aici și nimic nu a…
Aglaja între poveşti
În decembrie 2003, George mi-a dat să citesc lucrarea de licenţă a lui Agnes Mattis-Teutsch despre Aglaja Veteranyi şi să văd dacă pot scoate ceva din ea pentru publicat. Agy era fata lui Waldemar, prieten apropiat….
Clipa
S-a lăsat deja noapte. Mă pregătesc să plec, iară, la Stockholm. Tăcerea din jur mi-aduce aminte de noaptea zilelor suedeze, când se lăsa liniște, dintr-odată, peste zbuciumul orelor, la amiază. Ultima dimineață, înaintea plecării, când am…
”Prizonierii” timpului
Am revăzut la MNAC expoziția “Prizonierii avangardei. O retrospectivă Ion Bitzan”. Revedeam un material ce cândva îmi marcase, într-un fel, formația. Era la sfârșitul anilor 70, în plină explozie structuralistă la noi. Eu tocmai terminasem facultatea,…