• Home
  • /
  • Author: Sorina Jecza

O poveste

Am găsit un plic cu fotografii vechi. Alături, o povestioară. Le pun alături, aici. Iată: ”Nu știu cum să încep. Sunt cam  tristă. Eu am chef să mă joc și nimeni nu vrea să se joace cu mine. Băieții mai mari (psst… vorbesc doar de unul, dar așa spun, să nu se știe…)… băieții mai…

Cocoloșul

Am dat zilele trecute de invitația unei expoziții, Cromografii, pe care o făcusem la muzeu, pe când nu construiserăm încă spațiul micii galerii de mai apoi, cu care a pornit fundația. Era în anul 2001. Descoperisem cum Șerban Foarță, pe lângă poezia în care trăia, se exprima și vizual, pictând mici bijuterii cromatice. Pe peretele…

GEORGE

Anul acesta, pentru prietenii noștri apropiați, Ziua Timișoarei a căpătat o culoare în plus: George Lecca a primit însemnele de Cetățean de onoare al orașului. Am făcut propunerea, din partea Fundației Triade, în a cărei istorie George s-a inserat cu toată puterea largii lui respirații culturale. Moment de așezare în matca dreptului firesc pentru un…

Sunetul Sinagogii

La Lugoj, sus, în Sinagogă. Aproape, tavanul își etalează superba broderie, în rozuri diafane. În fața mea, doar tuburile orgii, lăsând să curgă invers, spre înalt, sunetul puternic de slavă. Franz Metz a adus, mai cu seamă, compoziții ale celor ce-au dat viață, aici, în Banat, muzicii: Josef Wenzel Heller (1849-1914), Karl Rudolf Karrasz (1846-1912),…

Refugiul

Uneori, câte cineva pune, apăsat, întrebarea: ”Ți-e bine?”, știu că pe chipul meu apar semne ce  îngrijorează – se simte, poate, că mi-e greu… sau frică… Atunci dau fuga în mansardă. În mansardă mi-e  bine. Când ne e greu, ori frică, cu toții ne refugiem în lumi unde să ne simțim în siguranță. Așa fac …

Bătrânii noștri…

Citesc versul. Poetul se lasă pe sine deoparte, pătrunde mai adânc, până acolo unde se poate despărți de propriul eu, să  scoată la lumină povestea tuturor… Frumos să-ți pui povestea așa, la vedere… Pătrund vers de vers… Încep să devin rudă cu moșu’ ce și-a rătăcit o coastă de loc, să acopere necazuri ce-au dat…

Miez de zi

Stau în grădină. Deasupra, un cer incredibil de limpede. Niciun nor. Rândunele zboară sus, sus… semn că vremea va mai rămâne așa liniștită. Au trecut aproape două săptămâni de când sunt aici și nimic nu a tulburat vremea cea bună. Toate lumea îmi spune, consternată, că un asemenea fenomen la Stockholm e rarisim – o…

Aglaja între poveşti

În decembrie 2003, George mi-a dat să citesc lucrarea de licenţă a lui Agnes Mattis-Teutsch despre Aglaja Veteranyi şi să văd dacă pot scoate ceva din ea pentru publicat. Agy era fata lui Waldemar, prieten  apropiat. Mi-a promis şi volumul bibliofil cu Geschenke. Ein Totentanz, ilustrat cu linogravurile lui Volz. Am decis să expunem foile…

Clipa

S-a lăsat deja noapte. Mă pregătesc să plec, iară, la Stockholm. Tăcerea din jur mi-aduce aminte de noaptea zilelor suedeze, când se lăsa liniște, dintr-odată, peste zbuciumul orelor, la amiază. Ultima dimineață, înaintea plecării, când am ieșit printre pietrele din pădure, să-mi las  acolo tristețea, ascunsă sub mușchiul umed al începutul de zi. Lumina clară…

”Prizonierii” timpului

Am revăzut la MNAC  expoziția “Prizonierii avangardei. O retrospectivă Ion Bitzan”. Revedeam un material ce cândva îmi marcase, într-un fel, formația. Era la sfârșitul anilor 70, în plină explozie structuralistă la noi. Eu tocmai terminasem facultatea, proaspăt “îndoctrinată” cu  termeni ca semnificant / semnificat / element referențial, ce erau vocabular fundamental, când la București a…

123