Iscodeam un prieten poet, întrebându-l cât din substanța poeziei lui i-ar cuprinde viața. Răspunsul lui a negat întrepătrunderea, disociind cele două universuri: „Cuvinte, poezie — nu persoane reale…, nu veronici! Referința era, evident, la Veronica lui Eminescu, căreia prietenul meu îi refuza centralitatea în sonetele de dragoste pe care poetul le scrisese. Cum recuza, generic, orice amestec…
Zile de mai
Mă las purtată de ductul capricios al timpului. Nu am nimic ferm: încropesc, din mers, cursul câte unei zile și mă bucur când seara mă pot uita în urmă, senină. O aventură ce potențează fiece moment altfel: primești darurile imediate – alunecarea câte unui nor, o floare ce se desface, sfios, o vorbă…
Jurnal de expoziție
Expoziția pe care o pregătesc ocupă întreg parterul clădirii. Am lăsat în fața intrării lucrarea cea mai grea – piesa de rezistență a oricărei organizări: Veghe, un fel de pasăre formată din 3 cuburi mari, în care Peter a intervenit direct în materialul bronzului, decupând niște fante cu flexul, ca niște aripi. Are cca 250…
Anotimpurile
Citesc versurile lui Blaga, din programul de sală pregătit pentru seara aniversară dedicată maestrului Remus Georgescu, la 85 de ani, ce o vom face la fundație în 23 noiembrie, de la ora șapte. Mi se pare că ăsta e rostul poeziei – să te identifici cu ea, ca și cum ți-ar aparține. Din vârf de…